Ştefan cel MARE
(Borzeşti, 1433 - Suceava, 2 iulie 1504)

A împânzit Moldova cu manastiri, cum nici un alt domnitor nu a facut, iar Dumnezeu i-a daruit cea mai lunga domnie din istoria românilor (47 de ani) pâna la înscaunarea lui Carol I.

Nepot al lui Alexandru cel Bun, Stefan al III-lea ajunge la tron în aprilie 1457, punând capat unui adevarat razboi care îi însângerase familia timp de 25 de ani.

De la început s-a confruntat cu problema delicata a relatiilor Moldovei cu Ungaria si Polonia. În decembrie 1467, Stefan îl înfrânge la Baia pe regele Ungariei, Matei Corvin, care pornise o expeditie împotriva Moldovei. Dupa acest episod, relatiile dintre cei doi se vor îmbunatati.

Cu Polonia conflictul era mai vechi si va continua si sub urmasii sai. În 1485, Stefan face la Colomeea juramânt de vasalitate regelui polon Cazimir al IV-lea, dar în 1490 conflictul se redeschide din cauza vechii probleme a stapânirii Pocutiei. Stefan organizeaza o expeditie si instaleaza garnizoane moldovenesti. În 1497, noul rege al Poloniei, Ioan Albert, face, la rândul lui, o mare expeditie în Moldova, dar este înfrânt în batalia istorica de la Codrii Cosminului. Astfel, pretentiile Poloniei asupra Pocutiei sunt abandonate temporar.

În 1475, Stefan se confrunta cu o mare expeditie otomana condusa de Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui. Armata turceasca este înfrânta pe 10 ianuarie la Podul Înalt (Vaslui), victorie care i-a adus domnului Moldovei elogii din partea intregii Europe crestine si titlul de «Atlet al lui Christos» din partea papei Sixt al IV-lea. Elogiile n-au fost însa însotite si de ajutoarele strict necesare, astfel ca, în anul urmator, Mehmet revine, armata moldoveneasca fiind înfrânta, în vara, la Valea Alba (Razboieni). Turcii nu au putut fructifica victoria si s-au retras peste Dunare.

Luptele cu turcii au continuat cu victorii importante de partea lui Stefan, pâna în 1484, când sultanul Baiazid al II-lea reuseste sa ocupe cele doua cetati cheie de la limanul Nistrului si malul Marii Negre: Chilia si Cetatea Alba. În 1489, Stefan încheie cu turcii un tratat de pace prin care se angajeaza sa plateasca Imperiului Otoman un tribut anual de 3.000 de florini venetieni.

Pe plan cultural, Stefan este cel mai important ctitor de biserici si manastiri din Moldova medievala, în epoca sa cristalizându-se asa numitul «stil moldovenesc».

Stefan moare la 2 iulie 1504, din cauza unei vechi rani la picior, capatata la un asediu al cetatii Chilia. Prin modul în care a condus si aparat tara, Stefan cel Mare a oferit o lectie de diplomatie si în egala masura, de strategie militara.

Urmaşii celui mai mare dintre români

Popularitatea lui Stefan cel Mare în rândul românilor se poate vedea de exemplu în desemnarea sa la 21 octombrie 2006 ca fiind „cel mai mare român al tuturor timpurilor” în cadrul emisiunii „Mari Români” de la TVR 1 . .

Articol din "Romania Libera", 25 noiembrie 2006, Trista Basarabie se bucură pentru noi, Adrian Bucurescu

Dupa cum se ştie, recentul program al TVR "Mari români" a fost un succes, care se resimte şi în Basarabia. Faptul că Ştefan cel Mare a câştigat titlul de cel mai mare român a adus o mare bucurie peste Prut şi a făcut un mare serviciu unităţii de neam şi de limbă între Nistru şi Tisa. "Dacă Ştefan cel Mare şi Sfant este cel mai mare român din toate timpurile, nu mai discutăm de moldoveni, munteni, olteni, ardeleni şi de limba moldovenească. "Suntem români şi punctum", cum a scris Eminescu. Suntem o singură naţiune, doar temporar despărtită în două state", ne-a spus o studentă la istorie, din Chişinău.
Pe o banca din apropierea statuii lui Ştefan cel Mare, simbol al capitalei Basarabiei, un vârstnic ne-a cântat, acompaniat la acordeon, "Doina" lui Eminescu. Un glas curat, frumos, care oprea trecătorii în dreptul nostru. Cu ochii plini de lacrimi, nu a putut duce cantecul până la capat. Toţi l-au ascultat cu evlavie, apoi l-au aplaudat. Aceasta este România ideală!

Parafrazând presa din dreapta Prutului, un liceean ne-a spus, zâmbind: "La revedere, România, ne vom reîntâlni în Europa!"

În cuvântarea sa ţinută Parlamentului României din februarie 1991, Mircea Snegur, presedintele Republicii Moldova, a vorbit despre identitatea comună a moldovenilor şi a românilor, referindu-se la "românii de pe ambele părţi ale Prutului" şi la "teritoriile românesti sacre ocupate de sovietici".

În 1989, româna a devenit limba oficială a Republicii Moldova, iar drapelul tricolor românesc, cu o stema moldovenească a fost adoptat ca steag naţional. În plus, Deşteaptă-te, române!, imnul naţional al României, a devenit şi imnul Republicii Moldova. La acel moment se aştepta o unire cât mai rapidă a celor doua ţări.

Însă acest entuziasm iniţial din Moldova s-a temperat şi începând cu 1993 Republica de peste Prut a început să se distanţeze tot mai mult de România. Constituţia adoptată în 1994 a folosit termenul de "Limba moldovenească" în loc de "română", iar imnul a devenit Limba noastră. Încercarea din 1996 de a schimba limba oficiala în cea "română" a fost respinsa de Parlamentul Republicii Moldova, considerat a fi "promovare a expansionismului românesc"

Leul moldovenesc este moneda naţionala a Republicii Moldova. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban). Înainte de 1940, când Moldova era o provincie a României, leul românesc circula în această zona. Leul moldovenesc a fost stabilit în 1993, dupa crearea statului independent Moldova. A fost denumit leu dupa moneda din aceasta zona în 1940. Sub dominatia URSS moneda Basarabie era "rubla". Dupa obtinerea indpendentei "leul" a devenit moneda nationala. Ştefan este prezent pe toate bancnotele, deci în politica de Stat din Basarabia, se recunoaste ca noi suntem URMASII CELUI MAI MARE DINTRE ROMANI ASA CUM L-AU NUMIT FRAŢII NOŞTRI DIN ŢARA MAMĂ.

Conform legendelor monahale, fiecare dintre victoriile lui Stefan cel Mare era sărbătorită prin construirea unei biserici sau a unei manastiri. Astfel, putem regăsi astăzi circa 35 de biserici şi mănăstiri, de o parte şi de alta a Prutului. O lista aici.

Cele mai cunoscute sunt cele de la Căpriana şi de la Putna (judeţul Suceava), unde marele voievod român este şi îngropat...

IMPLICĂ-TE!

Lipeşte afişe cu cel mai mare dintre români: ŞTEFAN CEL MARE. Apasă pe imagine pentru a o salva.

Multiplică-le şi lipeşte-le apoi în zone unde lumea le poate vedea.

Pentru că toţi trebuie să ştie că suntem urmaşii lui Ştefan...